Frunzele s-au scuturat
Păsările au plecat
Nunţi se joacă-n sat, Ioane,
Joacă fete şi flăcăi
Sună si răsuna văi
Lume e frumoasă, măi Ioane,
Dar aşa ... este ea
Doru-i tot o boală grea
Ne arde, ca flacărea, Ioane.
Noaptea-i, ca o zi de post
Ziua numai adăpost
Taina n-are rost, Ioane.
Hei, hei, hei Ioane viaşţ-i de trăit,
Hei, hei, hei Ioane vaţa-i de iubit,
Să tot iubeşti
Să-nbatrîneşti.
Hei, hei, hei Ioane spune-mi ce să fac
Hei, hei, hei Ioane dorul să-mi înpac
De busuioc, de siminoc, de nenoroc
E dorul meu.
Frunzele s-au scuturat
Păsările au plecat
Nunţi se joacă-n sat, Ioane,
Au rămas соpaci şi voi
Numai gînd şi numai flori
Ce ne facem noi, măi Ioane?
Nevezută din amezi
Vine iarna cu zăpezi
Tu mă crezi ori nu, Ioane?
Şi apoi iarna-i ca un hău
Numai aripi capet său
Ş-am să mor să-ţi pare rău, Ioane!